Neîncrederea perturbează votul. Factori firești ai comportamentului uman.

În societatea contemporană ordinea politică este dominată de o viziune profund inegalitară în rândul cetățenilor. Esența evoluției către instituirea unui/unor regimuri democratice astăzi ține foarte mult de statut și cetățenie. În mod particular evoluția drepturilor, procedurilor și practicilor electorale exprimă în fapt cursurile modificării regimurilor politice occidentale în sensul idealurilor democratice. Astăzi reprezentanții poporului sunt aleși direct/indirect de către popor. Și totuși unde să află Republica Moldova la capitolul acesta? De ce rata de participare la vot este atât de scăzută, în rândul tinerilor? De ce oamenii în vârstă votează în cantități mai mari decât tinerii? De ce într-o democrație oamenii totuși nu se folosesc de dreptul de vot? Vom urma să răspundem la aceste întrebări în continuare.

Modalitățile de angajare în controlul guvernanților și influenței deciziilor politice apar să fie cunoscute pentru Republica Moldova într-o foarte mică parte. Astăzi avem o societate civilă puțin dezvoltată, reprezentată de diferite ONG-uri, sindicate și asociații cu caracter național și internațional ș.a. Avem presiuni venite dinspre societatea civilă și exercitate asupra deținătorilor puterii egală cu zero. Și de ce unii cetățeni de rând totuși nu sunt motivați să dea curs participării directe (votul)? Dacă drepturile și libertățile politice îi dau oricărui cetățean mijloace de a da valoare opiniilor sale politice de a-și exprima revendicările, atunci ce îi încurcă să își exprime votul? Am putea da un răspuns că și neexprimarea votului este tot un control asupra guvernanților. Însă țin să menționez faptul că nu este chiar așa. Oamenii care nu votează ajung să se plângă că trăiesc într-o țară săracă, plină de corupție etc. (și nu doar cei care nu votează). Eu îl văd doar ca un refuz al normelor politice.

O să dau curs câtorva factori de care depinde participarea. Fiind un fenomen complex în analiză, ea depinde de multipli factori sociali, politici și ideologici. Democrația prevede, de drept condițiile de acces la activitățile politice. Totuși nu toți membrii lor au aceeași disponibilitate de a-și utiliza resursele politice (ține mult de birocrație). Apar inegalități depinzând mai intâi de factorii sociali. În țara noastră angajarea politică, oricare ar fi modalitățile ei, este mai frecventă la persoanele care au un statut socio-economic ridicat, nu are sens să mai discutăm pe filiera economică (acest lucru îl vedem în peste tot în lume). Avem tineri activi în diferite partizanate politice, și nu doar. Oamenii instruiți, sunt și cei mai activi, fiindcă ei sunt mai apți să manipuleze conceptele, ideile, simbolurile proprii limbajului și culturii politice.

Mijloacele participării țin foarte mult de vârstă. Date luate prin observație și experientă proprie în ce privește comportamentul oamenilor: înainte de 40 de ani ia forme protestare (tinerii sunt interesați și deciși ca prin diferite forme să contribuie la schimbarea societății ); după 40 de ani participarea devine convențională. Cu toate acestea între 65-70 de ani se votează cu cea mai mare asiduitate (unele partide au în platforma lor electorală exact această categorie de oameni). Pe de altă parte femeile se mobilizează mai puțin decît bărbații chiar și în cazul în care sunt active și licențiate.
În ce privește factorii politici, participarea politică este legată și de conjunctura politică de organizare a societății, de sistemele de partide ca și de capacitatea acestor sisteme de a traduce clivajele sociale.

Să vedem și raportul cu sfera politicului. O imagine pozitivă asupra politicii, acuma în societatea noastră este foarte rară, dar totuși interesul purtat acestei activități, o identificare partizană asumată, sunt tot atâtea elemente care dispun la mobilizare. Similar participarea de tip protestatar este tot mai frecventă în rândul tinerilor generații, ea corespunde mai clar sistemelor lor de valori mai individualiste, mai liberale, mai sensibile fată de libertatea de expresie decât a generațiilor anterioare.

O problemă sunt factori văzuți ca fenomen de cauzalitate, însă acestea provoacă efectele văzute cu ochiul liber, fără să fii mare intelectual. Republica Moldova se luptă cu probleme de anvergură socială, politică, ideologică în speță, care provoacă tensiuni în rândul generațiilor, și ajungându-se la neîncrede în elita politică, nonactivismul, neparticiparea la vot, chiar și la proteste de masă plus violență. Astfel se formează o societate a neîncrederii, un fel de contrademocrație- ca rezultat al expresiei poporului. Democrației de astăzi în Republica Moldova îi lipsește încrederea în elita politică. Dacă să o luăm pe filiera sociologică, am putea spune că oamenii nu au încredere unii în alții, și lipsa aceste neîncrederi să o corelăm cu neîncrederea în guvernanți.

Am încercat în acest articol sa introduc un mic backround asupra nonparticipativismului și factorilor ce țin de anverguri interioare societății noastre. Dacă neîncrederea apare să fie cauza cea mai directă a nonparticipativismului la vot, atunci nu suntem pe calea ce bună. Esența votului este ca omul să se folosească de acest drept (poate și nu, are dreptul de a alege). Țin să primesc multe atacuri la acest articol, însă este o analiza obiectivă bazată pe observație proprie și inspirată din statistici .

Reclame

Un gând despre “Neîncrederea perturbează votul. Factori firești ai comportamentului uman.

  1. La noi sistemul de alegeri lasà mult de dorit. Fiecare ales este obligat sà se asocieze cu cei, care-i va permite sà realizeze în cele din urmà promisiunile, dar nu sà-si facà mendrele stràinii, din cauza lipsei de solidaritate în problemele arzàtoare, dureroase mai ales pentru cei de la sat…Alesii sunt acei care dezamàgeste alegàtorul, uitat imediat dupà alegeri! Nu-s alesi gospodari, ci…nimicuri !!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s