Din rubrica Știați că… LOBBY.

Criticată sau laudată, urâtă sau iubită, făcută bine sau mai puţin bine, eficient, ineficient sau chiar cu efecte adverse, activitatea de lobby a făcut parte din viaţa oricărei societăţi, indiferent de numele pe care l-a purtat. Mereu au existat voci individuale sau comune care, deranjate de un anumit lucru, au încercat să schimbe, folosindu-se de argumente, de numărul simpatizanţilor sau de asocierea cu alţi actori sociali, pentru a căpăta o dimensiune publică reprezentativă. Chiar şi în Republica Moldova, deşi nereglementată încă prin intermediul unei legi specifice, activitatea de lobby este de mult timp prezentă. Persoane şi organizaţii interesate fac deja de ceva vreme această activitate.

În fapt, lobby nu înseamnă altceva decât un mecanism democratic de a lua parte la decizii ce ne afectează viaţa. Lobby înseamnă să te adresezi celor pe care i-ai ales atunci când ai o problemă, înseamnă să ai idei pe care să le transmiţi prin intermediul telefonului, scrisorilor, întalnirilor sau prin alte mijloace celor care crezi că ar trebui să fie informaţi cu privire la problema ta sau a societăţii. Înseamnă să susţii cauza, încercând prin aceasta să-i influenţezi pe cei ce iau decizii, să acţioneze în beneficiul tău ca alegător. Dacă sunt şi alte persoane care susţin aceeaşi cauză e şi mai bine, mesajul poate fi mai convingător şi mai bine reprezentat.

Parlamentul, Guvernul şi autorităţile centrale şi locale iau permanent decizii care afectează viaţa a mii sau milioane de persoane, organizaţii, sindicate, instituţii caritabile, grupuri religioase sau de drepturile omului. Cei care fac legile au nevoie să primească informaţii factuale din partea celor care vor fi influenţaţi de aceste legi, pentru ca hotărârile să fie luate în deplină cunoştinţă de cauză. Astfel, deciziile lor pot fi arbitrare sau nu îşi vor găsi sprijin în rândul celor care vor şi pot aplica aceste legi, ducând astfel la dezechilibre, ocoliri mai mult sau mai puţin făţişe ale legii sau chiar la instabilitate generală şi revoluţii în cazuri extreme. Din nefericire, în Moldova, prin superficialitate şi prin declaraţii menite a direcţiona opinia publică, de cele mai multe ori se pune semnul egal între activitatea de lobby şi traficul de influenţă. Eu mi-am creat impresia că prin legiferarea lobby-ului aleșii noștri vor înțelege legalizeazarea traficul de influenţă sau poate eu greșesc.

Etimologic, din punct de vedere istoric, termenul “lobby” îşi are originea în germanica veche prin cuvântul louba , ceea ce înseamnă hol sau acoperiş. Evoluând a fost derivat în latina medievală în laubia , termen întalnit într-un document din anul 1553 ce desemnează aleea acoperită a unei mănăstiri. „Verbul “to lobby” , adică a face lobby a fost atestat prima dată în 1850 , iar cuvântul “lobbyist” în 1863 , însă cea mai veche referire la sensul politic aplicat efectiv la cei care încercau să influenţeze legislaţia este atestat din 1808 în Oxford English Dictionary, referindu-se la coridoarele British House of Commons sau, după alte surse, la holul hotelului Williard, unde persoanele interesate sau reprezentanţii grupurilor de interese îi abordau pe membri legislativului în scopul de a pleda în favoarea anumitor măsuri.” Deoarece în trecut legislatorii nu dispuneau de birouri proprii, holurile şi anticamerele erau cele mai accesibile şi potrivite locuri pentru discuţii rapide despre oportunitatea unei legi sau despre modificarea alteia.

Tot în 1808 apare o menţiune scrisă a termenului de lobby, de data aceasta pe teritoriul american, în contextul dezbaterilor privind mutarea administraţiei centrale americane în Philadelphia. O privire asupra istoriei americano – britanice de la sfârşitul secolului al XVIII-lea aduce mai multă lumină asupra semnificaţiei pe care acest termen l-a avut încă de la origini. Coloniile britanice de pe teritoriul american aveau agenţi coloniali plătiţi pentru a influenţa liderii politici britanici în vederea reprezentării intereselor acestora. În 1774, Thomas Jefferson a petiţionat Parlamentul Britanic şi pe Regele George al III-lea , reiterând obligaţiile acestora faţă de colonii. De altfel prima activitate de lobby îndreptată către administraţia americană pe care istoria SUA o consemnează este realizată de William Hull în 1792 şi viza obţinerea din partea congresului a unei legi prin care veteranii Revoluţiei Americane să fie recompensaţi financiar. Dupa cum se observă din acest context istoric, termenul de „lobby” era atribuit, încă de la început, încercării de influenţare a deciziilor legiuitorului prin petiţionare, informare şi realizarea de coaliţii pentru susţinerea intereselor.

În limba română cuvântul lobby este definit de Dicţionarul explicativ al limbii române ca „grup de persoane care influenţează, din afară, hotărârile unui parlament; grup de presiune”, iar în Marele Dicţionar de Neologisme ca „grup de persoane care influenţează, din afară , prin diferite discuţii, hotărârile unui parlament”.

Toate aceste date despre influenţa politică prin „lobby”, care sunt cunoscute, atestate şi legiferate nu sunt altceva decât rodul evoluţiei unui proces politic vechi de când există lumea şi relaţiile sociale. Aceste activităţi de lobby care în unele state sunt legifereate, sunt foarte noi raportate la scara evoluţiei influenţei politice.

Orice formă de organizare a unui grup de oameni necesită un set de legi, de coduri şi de cineva care să işi exercite influenţa pentru a avea grijă că aceste reguli sunt atât respectate cât şi reevaluate atunci când este nevoie. În începuturi cel care lua deciziile în cadrul grupurilor mici de oameni era şeful de trib, care respecta mai mult sau mai puţin, în funcţie de autoritate o serie de cutume, adică obiceiuri transmise din generaţie în generaţie.

Reclame

2 gânduri despre “Din rubrica Știați că… LOBBY.

  1. Bun de stiut Roman….o activitate extrem de delicata, care pana si cele mai democratice dintre democratii se impotmolesc in a o explica si exercita… Cu referire la pargraful 2 mai sus, tin sa mentionez ca societatea per ansamblu nu poate face lobby. Prin urmare, nici noi ca cetateni, persoane private nu putem face lobby. Activitatea de lobby apare doar atunci cand se reprezinta un interes…. Devii lobby-ist doar atunci cand esti remunerat pentru activitatea respectiva, fie ca o faci ca freelancer, sou consultant ‘in-house’, sau ca reprezentant al unei companii specializate in lobby. Desi nu exista deocamdata o definitie agreata in unanimitate a ceea ce este lobby si cine este un lobby-ist, exista criterii comune, fraza anterioara sumarizand cateva dintre acestea….. Mult succes si ma bucur sa gasesc ceva mai multa curiozitate fata de subiect in tara….

  2. Îmi place abordarea. Sint semănate semințe care inevitabil vor crește mari si fructuoase.
    Urez succes autorului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s