După 3 ani de guvernare AIE.

Pentru că vorbim deja de 3 ani de guvernare  AIE, aș dori să evidențiez faptul că această guvernare nu a stagnat la capitolele modernizării statului, relațiilor de bună vecinatate și Integrarii Europene. Voi puncta unele elemente mai pragmatice care au dat startul schimbării regimului și orientării Republicii Moldova spre Vest, precum și un pic de schimbare în societate.

Mergând pe relațiile Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Pe data de 12 ianuarie 2010, Uniunea Europeană şi Republica Moldova au iniţiat, la Chişinău, negocierile privind Acordul de Asociere RM-UE. Este un acord destul de inovator şi ambiţios şi care a reușit în 2012 să deschidă o nouă etapă în relaţiile de cooperare, în special prin consolidarea dialogului politic şi aprofundarea cooperării în diferite sectoare.

Au crescut investițiile Europene. Dacă e să vorbim în cifre, Asistenta UE pentru Moldova din 1991 până 2006 era de 320,72 mln Euro. Asistenţa Uniunii Europene pentru Republica Moldova s-a majorat de patru ori, de la 10 milioane Euro per an în 2003 la 63 milioane în 2007, iar pentru 2007-2010 aceasta este estimată la 250 milioane Euro în cadrul Instrumentului Politicii Europene de Vecinătate.

Fiind membru al Parteneriatului Estic, Moldova reușeste să fie cel mai bun exemplu de țară de succes pe calea Integrării Europene. Concepția Parteneriatului Estic are atât elemente pozitive, cât și negative pentru țara noastră. Partea negativă e că acest proiect nu prevede acordarea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeană pentru cele 6 state din Estul Europei (Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan) asupra căreia insistă Chișinăul, dar și Kievul. Nu este un lucru tocmai fericit faptul că suntem incluși în același „pachet” cu statele din Caucaz, în special Azerbaidjan și Armenia, dar și alaturi de Belarus. Moldova și Ucraina sunt mult avansate pe calea Integrării Europene în raport cu Azerbaidjan și Armenia, dar și fata de Georgia, iar Belarus nici nu-și propune drept scop aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbește despre relații personalizate cu statele care vor face parte din Parteneriatul Estic, astfel ca fiecare să poată lua de la acest proiect „ce dorește și cât poate”. Este foarte bine că UE apreciază fiecare stat în parte și nu la pachet.

La nivel internațional o zic ferm că Moldova și-a consolidat relațiile și dincolo de Ocean. SUA este un important susținător în ce privește parcursul European al Republicii Moldova. Deși Vestul ne privește cu ochi buni, nu pot să zic că și relatiile cu Federatia Rusă s-ar fi înrăutățit. Dacă e să privim prin scumpiri la gaze și alte produse din Est, zic că nu aceasta este toată politica externă. Această problemă necesită foarte mult timp pentru a fi analizată amănunțit.

În plan intern.

O să dau listare doar câtorva puncte (ceea ce cred că este mai important pentru consolidarea democrației și în Republica Moldova).
1. Libertatea presei – deși e politizată, totuși este bine că există. Politizarea presei este o problemă în orice stat democratic, nu că Moldova ar fi descoperit prima această chestiune.
2. Tineri tot mai multi atrași de ONG (desi sunt încă putini comparativ cu statele din Vest) ori de activități socio-politice. Am avut privilegiul sa activez în mediul asociativ al basarabenilor din Romania și am sesizat în ultimii 2 ani creșterea interesului acestora față de mediul nonguvernamental, față de implicarea în activități de promovare a valorilor occidentale, a drepturilor și libertaților cetățenești.
3. Avem tineri care sunt implicați activ în politic, în organele de specialitate ale Guvernului, chiar și în parlament. Avem tineri deputași. (E totuși bună o guvernare de dreapta.)
4. Dacă e să privim atent la ce se întâmplă în parlament, avem deputați (unii) destui de profesioniști în domeniile lor.
5. Se scapă încet-încet de rudeocrație nu doar în instituții și organale centrale, dar și în partide. (totalmente nu vor dispărea, așa este și în democrațiile consolidate, dar la scară redusă).

La momentul actual instituțiile și organele centrale din țara noastră sunt încă într-un amplu proces de reformare și ceea ce este foarte bine, reușesc să obțină sumele necesare pentru aceste reforme: Dacă tot este de actualitate subiectul Justiției, tocmai aceste instituții au obtinut banii necesari pentru implementarea reformelor: Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie, Parlamentul, Institutul Naţional de Justiţie, Procuratura Generală, Baroul Avocaţilor, Departamentul de Executare a Deciziilor Judecătoreşti chiar și organizaţiile non-guvernamentale. – în total € 3 300 000, dintre care Comisia Europeană a alocat € 3 000 000. A avut loc un proces evident de sporire a independenţei, transparenţei şi eficienţei sistemului judiciar moldovenesc.

Am zis la începutul articolului ” plus un pic de schimbare în societate”. Aici pot să îmi reconfirm teza. Shimbări au avut loc la nivelul societătii, eu ,de exemplu, le-am simțit.
Iar dacă unii dintre noi o spun cu tărie că nu văd nicio schimbare, e doar vina lor pentru că de fapt nu vor să o simtă (lipsă de implicare și interes).
Ceea ce ține de guvernarea pro-europeană, salut deciziile Guvernului, salut implicarea societății civile, mass-mediei în ce privește guvernarea Republicii Moldova. Dar însă avem mult de muncit. Important e să nu pierdem calea pe care o traversăm în momentul de față (Integrarea Europeană).

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s